dr. Orban Emese
medic specialist neurolog
Introducere
Durerea de cap (cefaleea) se numără printre cele mai frecvente și invalidate afecțiuni neurologice la nivel mondial. Clasificarea Internațională a Bolilor definește durerile de cap ca fiind afecțiuni dureroase care interesează regiunea superioară a capului și care pot afecta sever funcționarea zilnică și calitatea vieții. (1)
Cefaleea poate afecta sever viețile pacienților, conducând la creșterea absenteismului de la locul de muncă și de la școală, precum și la pierderi aconomice substanțiale din cauza reducerii productivității și a costurilor de îngrijire a sănătății (2, 3). Apariția și progresia diferitelor tipuri de dureri de cap pot fi atribuite unui model biopsihosocial, care cuprinde determinanți biologici (obezitatea, anomalii ale somnului), psihologici (stres, tulburări psihiatrice) și sociali (4, 5). O porporție considerabilă a acestor factori poate fi modificată, ceea ce poate reduce apariția durerilor de cap. Prin urmare, înțelegerea poverii și a tendințelor cefaleei este esențială pentru planificarea sănătății publice, furnizarea îngrijirii medicale și prioritățile de cercetare. (6)
Semnale de alarmă
Majoritatea durerilor de cap sunt benigne, provenind din cauza stresului, a deshidratării sau oboselii. Cu toate acestea, anumite tipuri pot avertiza asupra unor afecțiuni neurologice grave, iar recunoașterea semnalelor de alarmă legate de durerea de cap poate salva vieți (7). Simptomele specifice care necesită atenție medicală urgentă includ:
- durerea bruscă și intensă (”cea mai puternică durere de cap din viață”)
- schimbările în tiparele familiare ale durerilor de cap (mai frecventă, mai intensă sau diferită față de cele obișnuite)
- durerile de cap însoțite de febră, confuzie, alterarea stării de conștiență, slăbiciune, amorțeală, tulburări de vedere, vorbire sau echilibru
- cefaleea în relație cu un traumatism cranio-cerebral
- durere de cap nouă după vârsta de 50 de ani
- durere de cap asociată cu vărsături persistente, mai ales dimineața
- durere de cap la persoane cu boli cunoscute: cancer, HIV/imunosupresie, tulburări de coagulare
- durere declanșată de efort, tuse, strănut sau contact sexual
Cunoașterea semnalelor de alarmă ajută la distingerea durerii inofensive de condițiile periculoase. Oricare dintre aceste constatări în contextul unei dureri de cap ar trebui să determine evaluarea neurologică și investigații suplimentare.
Tipuri de cefalee
Unele tipuri de cefalee sunt mai frecvent întâlnite în asistența medicală primară. Printre acestea se numără migrena, care apare episodic la 12-16% din populația generală, cu preponderență la sexul feminin. Se caracterizează prin atacuri de cefalee moderată sau severă, cu localizare frecvent unilaterală, caracter pulsatil, cu durată între 4 și 72 de ore, frecvent asociată cu greață și/sau vărsături și este agravată de activitatea fizică de rutină. Un alt subtip principal este migrena cu aură, care afectează 10% din populație și este caracterizată prin simptome precum tulburări vizuale, parestezii unilaterale sau disfazie care se dezvoltă gradual și se remit în aproximativ 60 de minute.
Al doilea tip de cefalee frecvent întâlnită în practica clinică este cea de tip tensional, cu durată de la câteva ore la câteva zile, de obicei generalizată, descrisă în mod tipic ca o presiune sau ca o constricție, ca o bandă strânsă în jurul capului. Acest tip de cefalee apare episodic și afectează peste 80% din populație.
Cefaleea de tip ”cluster” este ușor de recunoscut, afectează mai ales sexul masculin și este o cefalee strict unilaterală, în jurul globului ocular.
Prezintă durată scurtă (15-18 minute), recurență frecventă și este caracterizată prin asocierea unor semne de disfuncție vegetativă, cum ar fi lăcrimare, rinoree sau obstrucție nazală și ptoză (pleoapă căzută). Acest tip de durere de cap determină agitație marcată, pacientul neputând rămâne în pat, simțind nevoia permanentă de a se deplasa.
Un sindrom de cefalee cronică frecvent întâlnit este cefaleea de abuz medicamentos, care survine aproape zilnic și se asociază cu folosirea exagerată a medicamentelor antialgice. Acest tip de cefalee este cel mai adesea mai intens dimineața la trezire.
Factori declanșatori
Dincolo de tipul propriu-zis al durerii, un rol important îl au factorii declanșatori. Printre cei mai frecvenți se numără stresul, lipsa somnului sau un program de somn neregulat, oboseala accentuată și deshidratarea. De asemenea, alimentația poate influența apariția durerilor de cap: săritul peste mese, consumul de alcool, excesul de cafeină sau, dimpotrivă, întreruperea bruscă a consumului de cafea poate declanșa episoade dureroase. Unele persoane sunt sensibile la anumite alimente, cum ar fi ciocolata, brânzeturile maturate sau produsele asociate (7).
Printre factorii de mediu care contribuie frecvent, ar fi lumina puternică, zgomotul intens, mirosurile puternice sau schimbările de vreme. La unele persoane, durerile de cap pot fi influențate de fluctuațiile hormonale, cum ar fi de exemplu în perioada menstruației. Nu trebuie ignorate nici aspectele legate de postură, un astfel de exemplu putând fi statul prelungit la birou, în fața calculatorului, acesta putând favoriza apariția durerii. (8)
Greșeli frecvente în gestionarea durerilor de cap
Mulți pacienți încearcă să gestioneze singuri problema, ceea ce poate duce la complicații: utilizarea frecventă a analgezicelor fără recomandare medicală, amânarea consultului de specialitate și ignorarea tiparelor repetitive ale durerii. În unele cazuri, abuzul de medicamente poate duce chiar la agravarea cefaleei.
Tratamentul depinde de tipul și cauza durerii de cap. Acesta poate include: ajustări ale stilului de viață (somn, hidratare, reducerea stresului), tratament medicamentos adaptat fiecărui pacient, respectiv investigații suplimentare, atunci când este necesar.
Concluzii
În concluzie, cefaleea reprezintă una dintre cele mai frecvente acuze întâlnite în practica medicală, având o etiologie variată, de la forme primare benigne până la cauze secundare potențial severe. Identificarea corectă a tipului de cefalee este esențială pentru conduita terapeutică adecvată.
În acest context, examenul medical neurologic ocupă un rol central în evaluarea pacientului cu cefalee. Acesta permite diferențierea între formele primare și cele secundare, prin identificarea eventualelor semne neurologice focale, a modificărilor de status mental sau a altor indicii clinice sugestive pentru o afecțiune subiacentă. Un examen neurologic normal, în absența semnalelor de alarmă, susține de cele mai multe ori un diagnostic benign, reducând necesitatea investigațiilor suplimentare costisitoare sau invazive.
Pe de altă parte, prezența unor anomalii la examenul neurologic impune aprofundarea investigațiilor, uneori în regim de urgență, pentru excluderea unor patologii grave precum hemoragiile intracerebrale, procesele expansive sau infecțiile sistemului nervos central. Astfel, examenul clinic rămâne un instrument de primă linie, indispensabil în triajul și managementul pacienților cu cefalee.
Prin urmare, integrarea atentă a datelor anamnestice cu rezultatele examenului neurologic contribuie semnificativ la stabilirea unui diagnostic corect, la orientarea investigațiilor paraclinice și la instituirea unui tratament adecvat, având un impact direct asupra prognosticului și calității vieții pacientului.
Referințe
- World Health Organization. Atlas of headache disorders and resources in the world 2011. World Health Organization, 2011.
- Malmberg-Ceder, Kirsi, et al. ”The impact of self-reported recurrent headache on absenteeism and Presenteeism at work among Finnish municipal female employees.” Journal of Pain Research (2020) 2135-2142.
- Rousseau-Salvador, Celine, et al. ”Anxiety, depression and school absenteeism in youth with chronic or episodic headache.” Pain Research and Management 19.5 (2014): 235-240.
- Smitherman, Todd A., Morris Maizels and Donald B. Penzien. ”Headache chronification: screening and behavioral management of comorbid depressive and anxiety disorders.” Headache: The Journal of Head and Face Pain 48.1 (2008): 45-50.
- Nicholson, Robert, and Marcelo Bigal. ”Screening and behavioral management: obesity and weight management.” Headache: The Journal of Head and Face Pain 48.1 (2008): 51-57.
- Shen L., Li H, Wang K, Guo T and Ye J (2025) Global, regional, and national burden of headache disorders, 1990-2021, and projections to 2050: a comprehensive analysis of the global burden of disease study 2021. Front. Neurol. 16:1674946.
- Orban E., R. S. Sipos - Cefaleea - Semn, Simptom sau Boală. Medic.ro. Revista de educație medicală continuă. Anul XVII nr. 134 (2/2020): 44-46.
- Prof. dr Băjenaru O. - Ghiduri de diagnostic și tratament în neurologie. Ed. Med. Amaltea, București, 2005, 5:143-147.