Bandajarea limfatică reprezintă o metodă relativ nouă de tratament al variatelor forme de limfedem. Aceasta terapie de început ia amploare în Europa în anii 1990, fiind într-o continuă dezvoltare și perfecționare în prezent.
Principiul și tehnica de utilizare au fundamente simple la bază constând în aplicarea la nivelul tegumentului a unor benzi kinesiologice alcătuite din bumbac și adeziv hipoalergenic. Aplicarea se face în fâșii subțiri (cca. 1 - 2 cm) cu o presiune ușoară și mișcări ondulatorii în “valuri” pe toată porțiunea care prezintă edem, mobilizând astfel ușor stratul cel mai superficial al pielii, epidermul. Prin mobilizarea epidermului se creează spațiu suplimentar în interstițiul dermei, unde se află majoritatea vaselor limfatice, scăzând presiunea interstițială pe zonele aplicate. Datorită diferenței de presiune dintre zonele bandajate și cele nebandajate lichidul liber din interstițiu va migra spre porțiunile cu presiune scăzută și va fi“aspirat” de bandă. Banda va acționa drept conductor al limfei, fiind aplicată pe direcția vaselor colectoare principale (popliteu, inghinal, axilar etc.).
Această metodă este indicată atât în cazul limfedemului primar cât și secundar. Limfedemul primar afectează aproximativ 0,2 - 0,4% din populație și se caracterizează prin incapacitatea vaselor și a ganglionilor limfatici de a drena limfa eficient spre marile trunchiuri limfatice.
Limfedemul secundar afectează un procent mult mai mare al populației, constând într-o deteriorare a anumitor structuri ale sistemului limfatic în urma unor traumatisme (ex. fracturi) , intervenții chirurgicale (artroplastie, mastectomie, flebectomia), afecțiuni ale sistemului circulator (insuficiență venoasă cronică), tratamente oncologice (ex radioterapie) etc.
Fiind în continuare o abordare terapeutică în evoluție, în prezent se desfășoară variate studii care îi evidențiază progresul și efectele benefice asupra diverselor tulburări ale sistemului limfatic
Un studiu realizat în 2022 de către Departamentul de Medicină Sportivă din cadrul Universității de Medicină din Lublin, Polonia, publicat în Journal of Clinical Medicine a analizat impactul avut de bandajarea de drenaj limfatic post artroplastie totală de genunchi. Studiul a avut un eșantion de 82 de persoane dintre care jumătate au avut aplicate benzile încă din primele 24 h post intervenție chirurgicală, iar cealaltă jumătate nu. Cele două grupuri au urmat un program de recuperare identic. Evaluarea s-a făcut prin măsurarea diametrului gambei (la nivelul gâtului fibulei) în zilele 3 și 8 post operator. Rezultatele au arătat o evoluție mai favorabilă în ceea ce privește edemul și hematoamele postoperatorii la persoanele cărora le-au fost aplicate benzile. De asemenea, starea de confort a acestor pacienți a crescut acest lucru ducând la progrese mai rapide în ceea ce privește recuperarea mobilității articulare a genunchiului operat. [1]
Un alt articol care susține eficacitatea benzilor este intitulat Bandajarea kinesiologică limfatică în boli arteriale periferice și insuficiența venoasă cronică publicat în anul 2024 de către Clare Anvar, terapeut specializat în drenaj limfatic din Marea Britanie, în revista Wounds UK, Volume 20, Issue 2. În acest studiu s-a demonstrat faptul ca benzile ameliorează staza și inflamația locală caracteristică acestor patologii prin manipularea dinamică a mecanoreceptorilor de sub piele pentru a facilita drenajul limfatic, a înmuia fibroza și a reoxigena țesuturile. De asemenea, această abordare terapeutică are un risc foarte scăzut de apariție al unor efecte adverse, putând fiaplicate chiar și în cazul în care pacientul are contraindicații la alte metode de drenaj limfatic. [2]
O altă ramură studiată este cea a limfedemului caracteristic apărut post mastectomie. Un articol publicat în 2025 în Journal of Clinical Medicine de către Universitatea de Medicina din Lomza, Polonia. Sinteza rezultatelor indică faptul că aplicațiile de bandaje de drenaj au avut un efect pozitiv asupra mai multor aspecte ale recuperării. Circumferința membrelor superioare s-a diminuat spre valori anatomice , durerea a scăzut, amplitudinea de mișcare a crescut precum și starea funcțională și calitatea vieții pacienților. [3]
O metaanaliza având la bază 70 de studii de specialitate a fost publicată în Musculoskeletal Science and Practice, volumul 74, noiembrie 2024 de către Universitatea de Medicină din Paraiba, João Pessoa, Brazilia. Pe baza studiilor luate în considerare s-a concluzionat faptul că bandajarea de drenaj limfatic este o intervenție eficientă pentru reducerea edemului acut în jurul feței (post intervenții stomatologice), dar și la nivelul membrelor inferioare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
În concluzie, studiile incluse în această analiză ne-au permis să afirmăm faptul că lymph taping-ul este o tehnică sigură și bine tolerată pentru o abordare multidisciplinară de reabilitare pentru reducerea edemului, în special în cazul edemului acut. Aceasta de una singură nu este eficientă în cazul edemului cronic, ceea ce subliniază importanța unui tratament complet personalizat nevoilor și dorințelor fiecărui pacient. Cu toate bandajul de drenaj limfatic reprezintă o resursă auxiliară foarte benefică a terapiei, în special atunci când este de origine limfatică.
Bibliografie
1 https://www.mdpi.com/2077-0383/11/12/3456
2 https://wounds-uk.com/wp-content/uploads/2024/06/WUK_20-2_26-34_Anvar.pdf